Crush..or Crushed

(English version)

După ce am pornit entuziasmată în noul anotimp, iată că primăvara mi-a întors spatele și s-a transformat într-o semi-iarnă, dornică să mă facă să revin la cizme și paltoane. Reflectând asupra tuturor situațiilor da capo al fine am ajuns să mă gândesc la relații: când știi că a început sau că trebuie să se termine? Din moment ce întrebarea "vrei să fim împreună?" este infantilă şi "către ce ne îndreptăm?" inhibă, cum poate cineva să știe sigur momentul în care ați devenit un "noi" monogam?

Nu demult am fost la o întâlnire cu dl.T. Deși îmi impun de fiecare dată să nu  întârzii, ajung mereu cu douăzeci de minute mai târziu. Deja eram pregătită să rămân singură în văzul tuturor, sorbindu-mi timorată cafeaua (pentru că, bineînțeles, nu aveam nimic de lecturat asupra mea). Dar surprinzător, era încă acolo. Hotărât și promițător. Ca să dovedesc că este regulă dacă nu este excepție, am întârziat și la a doua întâlnire, dornică parcă să îmi confirm lipsa de orientare temporală. Răsplata mea a fost șansa de a-mi satisface unul dintre vicii: ciocolată cu cafea! Foarte drăguț din partea lui, aș putea spune că a fost chiar echivalentul unei priviri languroase de confirmare din epoca victoriană. Dar între un zâmbet bine plasat și o relație stau multe surâsuri și puține sentimente. Uneori atât de repede se termină un început… 

S. pe de altă parte, este într-o relație bine definită. Însă, pe cât de romantic și siropos ar fi acest parteneriat consolidat, este o mare de compromisuri și obișnuințe. Dar ce este interzis atrage, prin urmare ea are de câteva săptămâni o sclipire în ochi caracteristică celor ce înșeală. Nu aș spune că este dragoste…mai degrabă atracție. Acea intrigă interzisă, acel joc de-a v-ați-ascunselea îi fascinează pe amândoi, iar viața dublă ce se țese în jurul lor, accentuează dorința. Paralelismul s-a terminat însă brusc… Poate pentru a păstra amintirea plăcută a scurtului affair. Sau poate cauza a fost comoditatea, iubirea, obișnuința, respectul, empatia față de partener sau orice alt sentiment care poate fi mascat sub o etichetă. Trebuie însă să mă întreb dacă a încheiat relația corectă. Ea a întrebat clasicul "dar tu ce vrei", răspunsul a speriat-o, consecințele s-au perindat în imaginaţia ei, iar în final a fugit într-o lume a siguranței și a confortului r(el)ațional.

Dar cum poți fi sigur de decizia corectă? Niciun răspuns zeflemist atotcunoscător al cuplurilor nu m-a satisfăcut. Mă gândesc la algoritmul de relații al americanilor. 

Prima întâlnire – cină. Momentul perfect pentru a discuta nimicuri și a testa apele. 

A doua întâlnire – cină și un film. Discuția are ocazia să devină profundă şi familiară.

A treia întâlnire – dans și poate o invitație acasă.

Orice întâlnire după aceasta este considerată o confirmare a relației.

Noi însă, nu avem această educație stradală. De cele mai multe ori, odată trecuți de prima întâlnire, ne epuizăm relația într-o lună pasională, continuând de la caz la caz cu un sirop dulce-mieros de relație adolescentină compromisă sau cu o despărțire încununată de mii de întrebări.

Sunt atâtea semnale. În secolul nostru, avem lumea accesibilă printr-un număr infinit de medii. Atunci când mijloacele de comunicare erau imposibile, intențiile de curtare erau evidente. Când însă efortul constă într-un click și o privire către monitor, cum știi că ați cooperat suficient pentru a fi "într-o relație"?

Obrăjor, când înceta să se auto-convingă de iubirea noastră, îmi reproșa lipsa de atașament. Mă acuza că nu am iubit niciodată și că întregul meu comportament mă trădează, că inocența mea amoroasă transpare prin întreaga mea ființă, iar privirile ce le irosesc în flirturi ascunse, sunt pline doar de trufia celui ce se știe iubit.

Poate că nu am iubit niciodată… Dar am fost mereu îndrăgostită. Poate că în acest sentiment constă o relație. Acea stare de absurdă nervozitate când știi că vă întâlniți, când îți este groază să-i zâmbești, când vrei să surprinzi, când razi în continuu pentru  că te simți atât de bine.

Încă nu știu cum te lămurești dacă ai o relație sau doar o aventură. De unde știi când să trasezi linia între a iubi și a fi îndrăgostit.

Poate că sunt bună doar la reconstruirea puzzle-ului bazat pe o fotografie. Nu mă descurc la fel de iscusit în a la rezolva puzzle-urile umane...

A voastră sinceră, S.C.

xoxo